” M-am nascut la Bucuresti pe 14 martie 1971. Tot in Bucuresti am absolvit liceul “Gheorghe Lazar” si apoi Facultatea de Aeronave. Am ales aceasta specializare mai mult dintr-un calcul practic: in 1989, cand am inceput eu studiile, inca exista acel sistem de “repartitii”, care practic te blocau trei ani acolo unde binevoia ……. nu stiu cine.   “Aeronavele” dadeau repartitiile numai in oras. Tot in acea perioada am inceput sa cochetez cu jurnalistica, si mi-am cultivat vechile pasiuni si hobby-uri: psihologia, fotografia si.. tricotajul, care cu timpul s-a dezvoltat catre ceea ce astazi se cheama handmade.

La terminarea facultatii nu mai existau acele “repartitii”, asa ca am putut sa aleg.  Mi-am dorit sa traiesc intr-un oras suficient de mic incat sa-mi permita dezvoltarea unor relatii cu adevarat stabile, dar suficient de mare pentru ca susotitul pe la garduri sa nu aiba succes. Am ales Craiova.  Este orasul natal al barbatului cu care am inceput o relatie in primii ani de facultate  si alaturi de care am intemeiat apoi o familie. ( A fost un argument in plus)  Suntem parintii unei domnisoare deosebite, minunate si care mi-a devenit cea mai buna prietena.

Am fost de multe ori deceptionata de societate, dar am invatat ca exista multi oameni adevarati  in jurul meu. De obicei acestia au o anumita discretie a existentei, dar se lasa descoperiti cu bucurie de cei in cautare de valori adevarate, fundamentale.

Nu cred in coincidente! Coincidenta este un “cadou” pe care il primesti cu un scop. Depinde de tine sa descifrezi acest scop.

In loc sa ma plang ca viata este nedreapta, actionez in directia modificarii circumstantelor. Refuz sa fiu parte din problema. Aleg sa fiu solutia, sau macar parte din ea.

Cu siguranta, cei carora sunt datoare sa le multumesc pentru ca m-au ajutat sa devin persoana de astazi, sau doar ma suporta, sunt foarte multi. Am decis sa aleg dintre dansii doar trei. Si brusc, un lucru ce parea simplu, a devenit foarte dificil.

Nu am putut face aceasta alegere. Inca ma mai gandesc…

Ma gandesc cine trebuie sa stea pe locul doi si trei.

Persoana pe care o voi aseza intotdeauna pe podiumul modelelor personale este doamna Profesoara de limba romana Maria Munteanu, cea care m-a invatat sa fac acordul cu acuzativul si careia ii multumesc pentru faptul ca ma exprim corect.

(Greselile de exprimare sau de scriere mi le asum integral. )

In anii de facultate am invatat multe, dar, cel mai important: am invatat sa invat.  Si am invat sa nu ma opresc din a invata mereu ceva nou. Fiecare lucru nou pe care l-am invatat a fost o poarta spre altceva.

Structura si aspectul acestor pagini, cat si www.shotokanfudokan.wordpress.com sunt rezultatul multor ore de studiu si munca, de cautari si invatare.

Cel mai recent rezultat al acestui proces de invatare continua este o colectie de obiecte handmade (click pentru vizualizare) cu care sunt convinsa ca ma pot mandri.

Acest proiect l-am demarat in momentul in care am simtit ca am ceva de oferit, cand am inteles ca, intr-adevar, inainte de a avea dreptul sa ne intrebam ce ne ofera aceasta societate, trebuie sa ii fi oferit noi ceva valoros.  Sa imbunatatim societatea , in loc sa ne plangem de calitatea ei,  incepe cu a deveni fiecare din noi mai bun.

Pentru ca societatea suntem NOI. Si, asta , de fapt, inseamna FIECARE din noi……. pana la urma EU. “

Cea mai rapida modalitate de a ma contacta

E-mail: costi_iacob@yahoo.com